XLVI. O duminica perfecta

După un drum anevoios, noaptea prin pădure, pe o cărare lată cât ar încăpea o căruţă. Pe poteca pietruită, prăfuită, uitată de lume, invadată de tufe, ieşiserăm la un luminiş. Aici, fără îndrumarea oricărui afişaj  stradal sau a vreunei pancarte ruginite, la îndemnul intuiţiei, am cotit spre dreapta la intersecţia în care ne găseam. Dreapta înseamnă pozitiv, bun, în timp ce stânga e sinistru, rău, acela a fost singurul motiv pentru care am urmat drumul spre dreapta. Fără ajutorul nicunui GPS, deşi aveam maşina echipată cu unul fix, plus unul pe care îl împrumutasem căci destinaţia nu era impostată în memoria celui cu care maşina era echipată. Dar şi cel pe care îl împrumutasem se făcu că ne face figura, pentru că pierduse semnalul către satelit, deci după localizarea lui nu ne aflam nicăieri. Şi totuşi, fără a fi ajutaţi de vreun localnic rătăcit pe aceste drumuri fără de Dumnezeu, găsisem locul mirific prezentat frumos pe internet ca „Locul ideal pentru sex”.

Neveste-mii nu prea îi plăcu ideea încă de la început. Cum adică locul ideal pentru sex, ce vrea să spună asta, o firmă care are un astfel de slogan de promovare neserios nu poate fi decât una promiscuă. Se lăsă totuşi înduplecată de rugăminţile mele şi de peisajele de basm înfăţişate pe internet pe siteul agenţiei de turism care oferea pachetul turistic. Părea, în opinia mea, locul ideal unde ai putea procreea un moştenitor cu ochii albaştri, părul bălai şi sănătos tun. Ştiu, mulţi visează să facă ascest lucru prin Caraibe ori alte locuri exotice, pentru a se bucura comod de luxul pe care un hotel de 5 stele cu program „All inclusive” ţi-l poate oferi.

Deşi aveam o maşină modestă, fără prea mari pretenţii, am reuşit totuşi să ajungem la recepţia complexului cabanier. Ajunseserăm vineri seara, în jurul orei 22, destul de târziu, totuşi cabanierul ne întâmpină binevoitor, eu aş fi zis că era chiar puţin mustit. Nu eram chiar în concediu, era mai degrabă o escapadă de sfârşit de săptămână, o evadare din cotidianul aglomerat al metropolei. Cabanierul era un tip falnic precum un brad, mustăcios, cu barba lată, părul vâlvoi, parcă extras din filmele cu luptători spartani.  Vocea groasă, ceafa lată, palma cât lopata. Ne spuse pe un ton ospitalier, abia ridicându-se de la masă, cu ochii încă în televizor şi cu gândul la slana şi la brânza de burduf pe care le împachetă cu repezeală aranjându-şi în acelaşi timp hainele şi îndreptându-şi uşor frizura: Oho, bucuroşi de oaspeţi… îşi şterse mustaţa stufoasă încă plină de firimituri. Mă bucur că aţi reuşit să ne găsiţi, eram îngrijorat, am crezut că nu mai ajungeţi… şi apoi aducându-şi aminte de trainigul  pentru micii investitori în turism pe care îl făcuse cu câteva luni înainte … îmi întinse mâna pretenţios urându-mi pe un ton grav : Bine aţi sosit în locul ideal pentru sex, o spuse sec, cu aceeaşi narturaleţe cu care înghiţi o găluşcă întreagă mâncâncând lacom gulaş. Porbabil că sloganul fusese o găselniţă a vreunui manager de carton din zilele noastre care îi împuiase bietului om capul cu tot felul de strategii simandicoase care în opinia specialiştilor ar putea atrage mai mulţi clienţi. Ei bine, aş fi putut să îi spun managerului acela sau ce altă titulatură şi-ar fi dat, că din cauza sloganului a riscat să nu ne aibe nici pe noi ca şi clienţi şi cine ştie câţi alţii s-au răzgândit din acelaşi motiv, al sloganului nepotrivit ce dădea cu nesimţire în derizoriu.

L-am întrebat totuşi, deşi nevastă-mea a insistat să nu o fac, de ce locul ideal pentru sex, şi de ce nu dragoste, puţin mai romanţat. Cabanierul, stângaci, ne-a dat explicaţia pe care trebuise să o înveţe pe de rost de la adviserul său financiar, aflasem şi titulatura domnului în cauză. Aici e natură, e sălbăticie, până şi animalele fac sex, iar oamenii doresc lucruri simple, fără prea multe complicaţii, nu mai doresc romantism, e prea scurt timpul pentru aşa ceva, vor doar sex… spuse toate acestea fără intonaţie, fad, sec, lipsit de orice sens. Văzându-mă nelămurit, îmi spuse râzând că aşa primise şi el îndrumări şi dacă cineva cu şcoală înaltă de la oraş îi spuse aşa, el făcea întocmai, numai să aibă clienţi. Apoi adăugă puţin enervat că îl puneam într-o situaţie jenantă:  În mama mă-sii suntem în sălbăticie şi de ce mama dracului să nu recunoaştem că şi omul face sex numa’ că el zice că pune sentiment, ce să ne ascundem atâta după deget, ce atâta dragoste, ca să te simţi bine tre’ să faci un f..tai pe cinste, să mânci pe săturate şi să bei cât te ţin balamalele… apoi se scuză către doamna, soţia mea. În fine, era noapte, eram frânţi, nici peisajul nu îl observaserăm, nu mai ştiu dacă se mai putea vedea ceva pe geamul de la maşina de teren a cabanierului că oricum eu condusesem toată ziua şi eram cheaun de somn. Ne trambalase toate lucrurile în caminoneta lui de teren şi ne conduse spre cabana pe care o închiriasem pe internet după ce ne viză vaucherul de şedere.

Ne spuse că la parterul cabanei, noi eram cazaţi la etaj, tocmai venise un cuplu cam ca noi şi că erau şi ei obosiţi şi pe semne se culcaseră deja. Cabanierul, spuse acestea, mă bătuse cu palma lui mare cu degete butucănoase pe care se puteau observa fire negre de păr, îmi mai zise că acesta e colţişorul nostru de rai şi să ne bucurăm de el zilele astea la maxim,  şi cu gândul la slana şi la brânza lui împachetate în ziarul de ieri, îşi luă la revedere şi ne ură noapte bună.  

Ne treziserăm a doua zi, târziu, pe la orele 11 ale dimineţii. Soarele răzbătea din oglinda lacului direct pe tavanul camerei noastre. Coborâserăm la parter, făcuserăm cunoştinţă cu cei cu care împărţeam cabana, care observasem că era dotată cu toate facilităţile necesare unui weekend de neuitat, în creierii munţilor, departe de zgomotul infernal al civilizaţiei urbane. Nu eram singuri pe platoul ce se desfăşura la poalele munţilor, însă cabana cea mai învecinată se afla la câţiva zeci de metri depărtare, destul cât să îţi ofere intimitatea, refugiul dorit.  Cabana avea bârne groase de lemn şi podeaua scârţâia. Un şemineu mare trona în mijlocul livingului. Acoperişul de bârne adăpostea o construcţie placată cu piatră de râu. Balustrade de lemn masiv delimitau balcoanele cu privire spre lac. Mirosul proaspăt de pădure intrase în camere părfumând interiorul şi creeînd o ambianţă caldă, primitoare. Pare-se că nu era chiar o construcţie nouă şi că avea o poveste de spus cui avea urechi să asculte.   

Până să ne acomodăm, până să cunoaştem cât de cât împrejurimile, se făcu ora apusului de soare. Era un soare tomnatic, matur, bronziu, umbrit de prezenţa câtorva nori călători. În faţa cabanei, aşezată pe malul unui lac limpede de munte, împrejmuit de o pădure tânără, bogată, încă verde, în care brazi se amestecau neştiut printre stejari, un fundal în care pete de culoare galben-roşiatic formau un frumos joc de culori, chiar în faţa cabanei era construit un ponton de lemn, de pe care puteai să pescuieşti păstrăv, care spre surprinderea mea, popula din belşug balta de sub picioarele mele. Pescuiserăm, dăduserăm drumul fâţelor, păstrasem doar câteva exemplare mature de răpitor de apă dulce. Păstrăvii au culori vii, femelele sunt verzui, iar masculii roşiatici,  peşti pătaţi, cu botul puternic, cu formă uşoară de cioc. Fetele îl gătiseră în timp ce noi, bărbaţii, întârziam lângă foc, la o bere, afară, aproape de ponton, la discuţii interminabile despre sport, dar mai ales despre fotbal, obsesia bărbatului de la începuturile erei supermarketului încoace.

După ce ne înfruptasem din carnea dulce a păstrăvului făcut la grătar în folie de aluminiu, condimentat abuziv, împănat cu multe legume, lângă o bucată mare de mămăligă fierbinte, uns totul cu mujdei de usturoi,  degustam din vinul pe care îl purtasem după mine, câteva peturi de plastic de 2 litri, beneficiile erei moderne în care ne aflăm. Portbagaj, peturi, butelii de gaz, brichetă, valize, altele şi altele, căci fără ele am fi pierduţi.

O luasem pe ulei şi atmosfera începea să se încălzească. Deschiderea se făcu cu nişte bancuri obscene, cu pertuuri aluzive. Ne încinsesem la o partidă de poker. Miza o reprezentau hainele noastre. Poker pe dezbrăcatelea în toată regula ca în anii de liceu, chercheliţi, avântaţi în lucruri de care a doua zi, treji, mahmuri, o să ne ruşinăm. Îl cam invidiam pe comeseanul meu căci cam arunca ocheade neveste-mii, deşi nici nevastă-sa nu era de lepădat. Hotărâserăm totuşi să ne oprim la indispensabili.  Aflaţi puternic sub aburii alcoolului, în noapte târziu, ne retrăsesem în camerele noastre. Făcusem cu soţia o baie fierbinte în cada mare ce se afla într-un colţ al camerei noastre.  Ce urmă nu vă mai povestesc, căci cred că imaginaţia voastră poate crea un scenariu demn de invidiat în ceea ce priveşte o partidă de amor cu scântei.

Ne treziserăm cu dureri de cap. După ce făcuserăm câte un duş scoţian ca să ne repunem pe picioare, se lăsă cu consum exagerat de cofeină. Ne retrăsesem toţi pe ponton. Stăteam plini de admiraţie în faţa acestui peisaj magnific pe care îl contemplam cu nesaţ. Tăcuţi, puţin trişti că trebuia să ne reîntoarcem la grijile, la serviciile noastre, la viaţa noastră cotidiană, tăceam resemnaţi de petrecerea scurtă a unui weekend de pomină. În câteva momente eram din nou în maşină în drum spre casă, mâhiniţi că aceste clipe ce dau calitate vieţii noastre trebuie să treacă atât de repede, că abia le resimţi odihna şi savoarea. Era duminică şi un sentiment plăcut îmi invadă sufletul, ce frumos a mai fost weekendul ăsta…  

6 responses to “XLVI. O duminica perfecta

  1. Scurtimea acestor momente impune extinderea lor la fiecare zi…

  2. Superb!

  3. Ehe, ma gandeam eu ca o sa va placa, promit si altele la fel… O seara cat mai placuta va doresc tuturor!

  4. Faina escapada in Locul Ideal… Astea merita facute cat mai des.
    Frumoasa descriere, vie si calda. Si colorata. (Nici n-as fi observat asa clar culorile pestilor…). Faine si micile ironii.
    Atmosfera de vacanta buna de tot. (Mai ales ca a fost si o baie… :)) )
    Cat mai multe vacante din astea iti doresc! Si cat mai lungi!

  5. A fost si o baie, Mikka, o baie fierbinte… O seara cat mai frumoasa!

  6. Excelenta escapada, dar mai ales frumos descrisa! Felicitari!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s