LIV. …din lumea unui loser sau confesiunile unui „idiot” contemporan

Se poate să ai faţă de loser? Pentru că eu asta văd deseori când mă uit în oglindă. Şi tot atât de des îmi vine să sparg oglinda, dar asta ar însemna să mă mint singur, lucru ce îmi e imposibil să-l fac. Am abandonat totul, casa, familia, şi foarte curând mă gândesc să abandonez şi gândul de a mai trăi. Nu sunt sigur dacă eu am abandonat totul sau toţi vor să mă abandoneze. Sunt singur în mijlocul lumii, mereu m-am simţit stingher. Poate că de viaţă trebuie să te înfigi cu dinţii, poate că viaţa chiar este ochi pentru ochi, din păcate dacă este într-adevăr aşa, înseamnă că lumea e oarbă. Şi-au scos unul altuia ochii pentru a se scufunda mai tare în rahat.

Sunt un loser şi de ce nu m-ar ucide cineva, fac umbră pământului degeaba, sau cel puţin asta văd ceilalţi şi cam aşa sunt ei de părere. Mă întreb cum de nu există deja o lege marţială prin care să fie condamnaţi toţi loseri, iar pedeapsa ce li cuvine să fie cea capitală. Ce ar fi ca toţi loserii pământului să fie prinşi şi după un proces imparţial,  după ce se vor fi prezentat juriului toate acuzaţiile ce mi se aduc de către procurori simandicoşi, îmbrăcaţi în robe impunătoare, adresându-se pompos auditoriului, să-mi pună verdictul de vinovăţie de losertaj agravat de circumsanţe improbabile. Şi bineînţeles odată cu verdictul să vină şi sentinţa, scaunul infamiei din vârful celui mai înalt pisc al umanităţii. Legat de un scaun, lăsat să mor de inaniţie, corbii să-mi ciugulească ochii şi ficatul, vântul să mă usuce şi să mă mumifice pentru a rămâne ca o dovadă a nesăbuinţei de a mă împotrivi vrerii pe deplin unanimă a societăţii.      

Loserii ca mine au o lume a lor care nu rezonează, nu merge în tandem cu lumea reală. Loserii sunt loseri, şi de ar fi doar atât, dar unde îşi bagă ei nasu’ parcă îşi bagă dracu’ coada. Totuşi, lumea loserilor e o lume mult mai bogată decât cea reală, căci preocupările loserilor sunt mult mai diverse decât cele lumeşti.  Un loser nu se gândeşte ce o să mănânce, cu ce o să se îmbrace etc., căci personalitatea loserilor nu provine nici din invidie, nici din orgoliu, ea vine din fantasticul minţii lor şi din sufletul lor capabil de sentimente mult mai profunde decât superficialitatea momentului. Ştiu, sunt moale, ei bine tare nu am cum să fiu, aşadar de ce nu se oferă nimeni să mă omoare, să mă osândească prin lovirea cu pietre. Ştiu, s-ar găsi mulţi fără de păcat să arunce primii piatra. Câţi dintre noi evită sau măcar ezită să lovească de moarte animalul rănit. Viaţa o fi o cursă, o întrecere, dar asta nu înseamnă că trebuie să câştigi neapărat prin orice mijloace. Şi la urma urmei ce câştigi? Un statut? Un pumn  de rahat? Prestigiu? Faimă? Avere? Pentru ce? Doar ca să fii primul?  La ce îţi va folosi?  La ce dracu’ îţi va folosi cu adevărat să te zbaţi disperant după lucruri care s-au dovedit de-a lungul veacurilor a fi atât de efemere?

Se poate să existe o zodie a loserilor, câci sub  semnul ei pare-se că m-am născut. E ceva ce mă depăşeşte, nu mă pot împotrivi acestei chemări. Acum, după ceva vreme petrecută în pielea mea, am început să mă compătimesc, să mă resemnez, asta sunt,  nu mă pot împotrivi firii.

Mult prea multă lume mă ia de sus, mult prea multă lume înclină că sunt tolerant cu aberaţiile ce le scot ei pe gură, şi asta doar din cauza neputinţei de a mă împotrivi neghiobiei lor samavolnice şi a ignoranţei de care dau eu dovadă căci nu găsesc argumente contrare. Deseori mă regăsesc în ipostaza de a fi inert, de a nu găsi altă modalitatea de a mă împotrivi răutăţilor gratuite ce mi se oferă nude decât să le ignor.  

Jignit, ce să mai spun, e deja un simptom de care nu mai reuşesc demult să mă debarasez. Umilit, e pecetea ce-mi stă în frunte. Un „L” făcut cu fierul încins, roşu, loser e stigmatul, nepăsarea e adulterul.

Nu sunt prost, deşi asta vor să mă facă să cred espre mine, îmi înfundă chestia asta pe gât cu pumnul în speranţa că poate o să cedez şi o să fac întocmai cum îmi spun ei.  Sunt poate doar puţin imbecil, la fel ca toţi ceilalţi dealtfel, atunci când calc o doamnă pe picior în troleu sau când scap vreo râgâitură la masă.

Aş  dori să fac un singur lucru, dar toată lumea spune că nu-i de mine. Să scriu, să scriu despre câte în lună  şi în stele, despre cele ce au fost, despre cele de azi, despre cele ce vor veni.

Muncesc, câştig, mă desfăşor ca orice om normal, încerc să fiu eu însumi, nu ştiu pentru câtă vreme însă…

Asta e, sunt un ratat, iubito, am pierdut totul, chiar şi pe tine. Doamne, ia-mi viaţa, nu merit să trăiesc, dar nici nu vreau să mor de mâna mâinii mele.       

12 responses to “LIV. …din lumea unui loser sau confesiunile unui „idiot” contemporan

  1. Interesant! Suna ca un testament si sper ca nu este decat o alta visare melancolica si empatica.

    PS: Looser inseamna cu totul altceva decat loser, Maestre. Si ma tem ca de fapt in text ai vrut sa folosesti loser.

  2. Mersi Metalshrine, am corectat. Gata. Lectura placuta!

  3. Draga Loser,
    „Been there, done that”. Pana la invizibilitatea aia, in care poti sa dispari usor din lume,
    „n-a sti nimeni ca m-am dus”.
    Am cerut Mainii sa fac ea stergerea, nu voiam nici eu „de mana mainii mele”… Doar ca am avut un SAU… Sau o alta viata. Si am primit-o… Incredibila.
    Invat acum alta invizibilitate. Aceea magica.
    Oh, ar fi multe de povestit. Fug acum la o intalnire de suflet, cu niste zburatori pe nori… Dupa exercitiile de zbor, ma intorc si-ti mai zic…
    Pana una, alta: vezi ce e marcat deja, cu „plus”: loser-ul scrie, deja…
    Semn ca Mana il vrea inca aici…

  4. Mikka, acu nu m/ai ghicit, nu scriu despre mine, sau cel putin acum nu mai sunt asa… Mersi de comment si astept continuarea, m/ai facut curios, vreau neaparat sa imi povestesti mai mult despre cum ti s/a schimbat viata atat de incredibil. O seara cat mai placuta.

  5. Stiu… :)))) de aia am si scris „draga Loser”… :))
    (De obicei scriu „draga… (si pun numele))
    Mai stiu ca tot ce scriem e citit si de altii, si poate acolo e cineva care inca… stii tu…

    Well, exact cum povesteam cu niste oameni, de curand. (ca toate se leaga absolut minunat).
    Intr-un fel, Loserul tau nu e chiar loser… Isi are alte valori, atata tot. Din punctul de vedere al unora este loser. Ce conteaza insa e cum se vede el. (Mi-ai dat o idee grozava, cand fac rost de timp, dezvolt tema oglinzii…)
    Mie loserul asa imi place, e de-al meu… Si eu vedeam altfel lumea, si ma simteam stinghera. Ba ziceam ca-i ceva defect cu mine ca nu voiam ” Un statut? Un pumn de rahat? Prestigiu? Faimă? Avere? ”
    Si nu era ok, nu??? Nu intelegem ce altceva a important, dar astea sigur nu erau.
    „MAI E SI ALTCEVAAA!” am tipat la Tata si am zis: „ori imi dai altceva, ori inchid mustaria. Gata, end of story. Dar stiu eu ca mai tre’ sa fie si altceva…”
    Dupa noaptea aia, a doua zi am vorbit iar cu cineva despre viata. Avea, culmea, aceleasi valori! M-a insotit spre primul cerc de prieteni asemeni mie. Care voiau la fel. Descopeream ca sunt si alti „nebuni” ca mine. Ok, iata ca nu inchidem chiar acu’ taraba… Pe urma altii. Si altii. Apoi am inceput sa inteleg. Si pe urmaaaaa! Doamne, cate schimbari! Miracole peste miracole. Fugi, batalii cu monstri launtrici. Moarte si inviere… Alt om. Si asta nu o data… Am invatat sa vad. SA VAD. Frumusetea acestei lumi care e asa de minunata ca te orbeste, aproape. Dar am primit si „ajutor”, un soi de „adaptoare” prin care pot sa o integrez in viata mea si sa nu orbesc de Frumusete… O „degustare” mai placuta, prin tot felul de „chestii grozave”.
    Nu mai e zi si sa nu-i vad stralucirea. Nu mai e noapte sa nu fie de minune…
    Povesteam asta pe un forum si cineva zicea” o fi lumea noastra?” Da. DA. Asta este.
    Dupa.. dupa cat? dupa treisprezece ani de lucru cu mine… Putin , pentru o viata de om, o viata de Frumusete.
    Poate am scris mult si aiurea. Nu aveam cum sa-ti raspund altfel. Poti, daca vrei, sa citesti si pe urma sa stergi…
    O noapte de minune si tie, cu vise frumoase!

  6. Mikka, nu am de ce sa sterg, e exact ce am dorit sa conturez cu scrierea de fata, am renascut, sunt un altul, inauntru am ramas acelasi visator, dar am invatat sa mai dau cate un sut, un kick, vietii, si da, am cunoscut si eu prieteni care m/au tras fara din intunecimea aceea launtrica pe care am trait/o cu ceva ani in urma. Incerc o satifsfactie nespus de mare ca mesajul a juns nealterat si precis catre cel putin un cititor. Iti multumesc Mikka foarte mult pentru commentul special pe care te/ai straduit sa il redactezi.

  7. …nu m-am straduit… :)) a curs, asa…
    Ma bucur ca ai facut renasterea.
    Da… partea aceea dinauntru, aia care nu se schimba. Cea mai frumoasa. Miezul. E grozav cand intri in el si cand el se revarsa…
    Buni prieteni, sa-ti traiasca!
    Mesajul a ajuns, asa ca scriitorul poate fi cel putin satisfacut… :))).
    Inspir cat mai bun sa ai!

  8. Loser e un cuvînt nepotrivit. Înseamnă pierzător, ratat. Eu aş fi spus Artist.
    Unul de care rîdea lumea cînd spunea cît de fain este să citeşti. Aceeaşi lume reală care stigmatizează Artistul.

  9. Ionut, concetatene, bine te/am gasit pe blogul meu. Da, poate ai dreptate, loser e u n termen prea dur, dar e un termen ce defineste starea neputintei de a iesi din mocirla in care lumea se zbate neincetat. E frig la Brasov, a venit iarna, daca trecem si de iarna asta mai apucam sa vedem zorii unui an nou… O duminica odihnitoare va urez tuturor.

  10. Mikka, iti doresc asemnea, inspiratie si satisfactii cat mai multe.

  11. E o alta iarna ca multe altele care au fost si care o sa urmeze. La fel e si cu ceea ce simti, o stare de moment potentata de o serie de factori externi precum frigul si vremea deloc prietenoasa. Si dupa cum bine stii luptele cele mai grele se dau undeva unde nici tu nu ai acces de prea multe ori, sunt luptele cu tine intr-un adanc sufletesc intunecat si zvacnitor, rezultatul se materializeaza uneori in mici revelatii care te ajuta sa continui si sa realizezi ca poate nu e asta sfarsitul

  12. Da, poate nu e asta sfarsitul Sente…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s