Realităţi paralele

Pensionarul se trezi de dimineaţă, se duse la budă, îi luă aproape zece minute să-şi dea jos izmenele, pantalonii de pijama şi să se desfacă la halat. Tresări uşor, colacul era rece.

-E bocnă, spuse. Las’ că-i pui io astăzi un manşon de lână.

Se spălă pe mâini în cadă, unde apa de la baia de duminică încă nu scăzu sub jumătate din nivelul iniţial. Apa rămasă în cadă îi mai ajungea pentru spălat şi pentru WC încă vreo două-trei zile până duminică acu’ când o să-şi facă, cu puţin noroc, din nou baie. Se îndreptă spre   bucătărie. Îşi făcu o cafea mare din zaţul de alaltăieri şi citi în linişte oferta de la Carrefour pe care tânărul acela drăguţ i-o aducea la uşă în fiecare miercuri. Era la pagina 23, articole de birotică. Lăsă revista din mână, se îndreptă spre icoana din sufragerie lângă care ardea fără încetare o candelă cu seu. Îngenunche lângă dormeza mare şi ponosită, îşi făcu cruce de trei ori, În numele tatălui şi a fiului…. apoi continuă:  Doamne ocroteşte-i pe Boc şi pe mai marii din fruntea ţării că ne păzesc  de necazuri şi de foamete, că criză ca asta numa’ prin 50 şi ceva a mai fost şi tare greu am dus-o, dar astăzi de bine-de rău, ne-om duce traiul cumva, noroc că avem oameni destoinici la frăiele ţării care cu lumina lor ne-or scoate din criză şi s-or gândi la bieţii pensoionari care-şi duc zilele amarnice. Datorită lor copii şi-or găsit loc de muncă şi s-or stabilit în Italia, la televizor avem numai programe frumoase şi găseşti la alientara zahăr şi faină, lapte şi ouă fără să le iei pe sub mână sau să stai cu orele la coadă.

   Sorbi ultima gură de cafea şi ieşi pe palier, poate-poate s-o întâlni cu vreun vecin să mai stea de vorbă un pic. Are televizor dar nu-şi permite să-i dea drumu’ decât după ora şapte până pe la nouă când se culcă.  Ghinion, nu era nimeni. Locuieşte la parter, îşi scoase un fotoliu pe casa scării, se instală comod în el şi moţăii vreo câteva minute bune până când vecinu’ de la trei intră zgomotos pe uşa mare de fier a blocului.

-Oho, să trăieşti vecine, îl întâmpină voios. Da’ ce faci vecine, la ora asta vii de la muncă?

-Ei, măi nea Vasile, ce să fac şi eu. Sunt obosit frînt, rău mai e la schimbul trei. Ce să-i faci, asta este!

-Asta este, ce să-i faci, răspunse nea  Vasile.  

Parcă era timpul să îmbuce ceva. Intră în casă, se uită prin cămară. Găsi un borcan mare cu ciorbă pe care tanti Maria de la paişpe i-l aduse ieri. Le era milă tare la toţi de el. Săracul bătrân senil, spuneau…

Anunțuri

5 responses to “Realităţi paralele

  1. Ori e ficţiune pură, ori sunt narate întâmplări din Danemarca!…

  2. Măcar bătrânul ăsta are o scuză de gândeşte aşa: senilitatea. Nu ştiu care ar putea fi a celorlalţi aşa-zişi 51% care au ales varianta Basescu, implicit Boc.

  3. Pingback: Noi mişcări « Ioan Usca

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s