Despre somn

Postez încă din Bulgaria, nu m-am întors acasă, mi-e dor de casă, deşi am fost plecat prin lume cu lunile, chiar cu anii, nu mai suport să stau printre străini (v-am mai povestit eu despre agorafobia mea incipientă cu mari speranţe de a deveni cronică).

Nu pot să suport, pentru că tot vorbeam mai devreme despre porcăriile care ni se inoculează prin intermediul televizorului, aşadar nu pot să suport să adorm cu televizorul deschis. Mi-am format un sistem destul de prost, zic eu, de a adormi numai în întuneric beznă şi în linişte deplină. Acest lucru te ajută, pentru că oricât de obosit ai fi, nu cedezi din muncă până când ultima lumină nu va fi stinsă şi ultimul zgomot va înceta. Însă e un sistem prost pentru că dacă nu ai condiţiile necesare unui somn sănătos, profund, neperturbat, nu reuşeşti să te odihneşti toată noaptea oricâte oiţe ai număra, fie şi de ordinul catralioanelor. (adică 10 urmat de patru serii de câte patru zerouri sau 10 la puterea 15 ) . De obicei, după o noapte cu somn superficial mă trezesc mai obosit decât m-am culcat.

Nu  pot să suport s-adorm cu televizorul deschis deşi majoritatea oamenilor aşa fac şi nu pot altfel, la fel cum este şi soţia mea, care la începuturile relaţiei mă stresa cu televizorul şi nu înţelegea, de ce nu pot şi eu ca toţi oamenii să adorm cu televizorul deschis. Bineînţeles, majoritatea programează televizorul, preconizează că adorm în 15-20 de minute de când se pun în pat şi-l pun să se stingă peste juma de oră sau, mai rău, lasă televizorul să meargă până în zorii celei de-a doua zi. Majoritatea, am impresia, cel puţin aşa am observat printre cunoscuţii mei, că adorm după cinci minute după ce se pun în pat dar ei tot la juma de oră îl pun să se stingă. Alţii, cazuri mai grave, se trezesc noaptea şi pe bâjbâite caută telecomanda sau mai trag câte o gură de apă sau chiar se duc la budă pentru a-şi goli vezica.

Mie îmi place la nebunie perioada aceea înspre adormire, acele clipe care mi se par o eternitate până să cad de-a dreptul în somn, când prin faţa ochilor se desfăşoară o adevărată reverie căci mintea mea se detaşează deplin în momentul când pun capul pe pernă cu idea la un repaus odihnitor care îmi va reface forţele.  În momentele acelea mintea mea gândeşte cel mai limpede, aleargă liberă pe meleaguri nebănuite ale imaginaţiei, şi adesea reuşesc să-mi stric somnul pentru că desluşesc enigme care au stăruit peste zi în mintea mea şi pe care ţin morţiş să mă ridic din pat şi să le notez pentru că a doua zi dimineaţă nu mai reţin nimic din acele gânduri pure. Mi s-a întâmplat de mai multe ori să uit totul, şi mi s-a întâmplat de mai multe ori să mă trezesc repetat în aceeaşi noapte pentru a-mi nota acele gânduri, o consecinţă gravă este că somnul îmi fuge de tot şi mă chinui să adorm până dimineaţa dar nu reuşesc deloc, decât la ora 5-6, uneori, şi-n acele dimineţi îmi vine cel mai greu, mă simt de parcă aş fi mahmur, sunt ameţit şi năuc toată ziua.

Vedeţi de ce nu-mi place să adorm cu televizorul deschis, pentru că asta ar însemna să-mi alung cele mai plăcute momente ale gândirii, clipe care nu suferă nici o îngrădire materială. Eu o văd ca pe un dialog, cu un sine interior superior, acel Divin care se află încifrat intrinsec în fiecare din noi. Nu-mi place să mi se inoculeze idei cu televizorul, mai ales cele de dinainte de culcare, idei care se află în starea cea mai pură a fanteziei şi introspecţiei. Îmi stabilesc teme înainte de culcare pentru acele clipe pre-reverie, pre-vis profund, sau poate aceste idei sunt tot o formă a visului dar una mai bine ancorată în concret. Cred că e o fază a somnului când încă mai pot controla cu ajutorul conştientului cursul fluent al gândirii.  Forul interior este un tărâm vast şi  neexplorat care necesită toată atenţia ta, aşadar ce naiba ar mai putea să-ţi ofere televizorul? Nu zic, că uneori, mai ales din cauza oboselii, nu am adormit şi eu cu ochii în televizor, dar adesea detest să meargă televizorul în dormitor chiar şi în surdină.

Cred că ştiţi deja, că majoritatea dintre dumneavoastră dacă parcurgeţi un pasaj înainte de culcare sunteţi capabili să-l reproduceţi a doua zi în zori… o noapte fructuoasă.

Anunțuri

4 responses to “Despre somn

  1. În ultima vreme trec şi eu prin starea asta… „Mi-am format un sistem destul de prost, zic eu, de a adormi numai în întuneric beznă şi în linişte deplină”…

  2. Exact aşa sunt şi eu. De aceea mi-am scos televizorul din cameră, tocmai pentru a nu fi tentată să-i dau voie să-mi programeze somnul. Dacă mi se întâmplă să adorm cu el deschis, sau chiar cu radioul, mă scol cu un cap greu, pâslos. Şi nici când citesc prea mult seara nu mă simt bine, pentru că duc cu mine în somn cartea, în mintea mea se înfiripează dialoguri care nu sunt scrise acolo, continui, în felul meu acţiunea…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s