Deja-vù

S-a ridicat în capul oaselor, soarele abia mijise printre nori. Avea obiceiul să se trezească devreme, chiar dacă avea ce să facă sau nu în ziua respectivă. Aşa învăţase de la tatăl său, el mereu îi spunea: „dacă vrei să te bucuri din plin de viaţă trebuie să te trezeşti devreme”. 

Îşi încălzi repede nişte apă ca să-şi facă o cafea. Se uită între timp pe geam ca să vadă cum e vremea afară. Ploua, peisajul era gri, ceţos – plumburiu,  deprimant, inospitalier. Îşi sorbi cafeaua caldă în timp ce citea un roman de care se apucase mai demult, dar nu avu timp până acum să-l termine. Proiecte, termene, gata cu astea, îşi luă o pauză pentru sine. Simţea că-i fuge terenul de sub picioare, că munca îi acaparează întreaga existenţă. Nu i se părea neapărat ceva rău în asta, şi asta îl înspăimânta cel mai tare. Uitase ce înseamnă timp liber,  ce înseamnă momente de calitate.

Îi plăcea mult să se afunde în proiecte, asta îl făcea să se simtă viu. Munca îl însufleţea. Simţul datoriei adânc inoculat de tatăl său, îl mâna mereu spre noi culmi de cucerit, spre noi ambiţii înălţătoare. La orice nouă provocare îşi sufleca decis mânecile şi transforma noaptea în zi ca să ducă lucrurile la bun sfârşit.

La sfârşitul fiecărui proiect dormea câte două zile în continuu, apoi ieşea la cumpărături. Îi făcea mare plăcere să gătească pentru cei dragi, îl relaxa.  Apoi seara întreaga familie se reunea şi cinau împreună, se simţeau din nou ca o familie. Se simţea vinovat faţă de ei, faţă de tot timpul acela pierdut departe de ei, cufundat în planurile sale, pierdut printre rapoarte, tabele, sondaje.

Dar acum era singur în bucătăria unei pensiuni. Plecase pentru câteva zile pe un itinerar pe care demult şi-l plănuise. Era pasionat de istorie, dar mai ales de istoria naturală. Îl rodea dorinţa de a-şi explica originile, ale unui fenomen sau al unui ecosistem, ale unei civilizaţii sau pur şi simplu al individului. Îi plăcea să observe tot acest proces care ducea la formarea unui element preţios al naturii de la naştere până la emancipare absolută.

Sorbi şi ultima gură de cafea şi nici nu realiză că deja se făcuseră orele 12 ale amiezii. Se cufundă mai tare în romanul său. Se identifică pe deplin cu personajul romanului pe care-l parcurgea cu viteza gândului. Un explorator naufragiat pe o insulă pustie, uitată de lume, din mijlocul oceanelor lumii.  Eroul romanului pe care-l citea, neavând altceva de făcut, observa zi de zi cursul firesc al naturii notându-şi toate acele aspecte pe care le surprindea într-un carneţel, singura avere care îi mai rămase după naufragiu, plus o cană mare de metal şi un cuţit. Insula abunda de viaţă: păsări, reptile. Se gândi să numească această insulă: Galapagos. În urma notaţiilor sale din jurnalele zilnice pe care le ţinea cu sfinţenie, ajunse la nişte concluzii uimitoare pe care le cristaliză în teorii care, deşi nu ştia la data respectivă, vor schimba viziunea asupra apariţiei şi dezvoltării speciilor pe Terra.

Romanul îi păru atât de interesant, încât nici nu realiză când se făcuse ora 18. Coborâse în oraş, la un restaurant din vecinătatea pensiunii unde era cazat şi cină de unul singur cu un ochi în romanul captivant pe care-l începuse în bucătăria strâmtă din mansarda pensiunii. Plecă fără ca cineva să-şi dea seama de absenţa lui din sala largă de mese. Adormise cu romanul pe burtă şi cu veioza aprinsă, călătorind în visele sale pe meleaguri nebănuite. Se trezi, se uită pe geam. Afară ploua şi peisajul era gri şi umed. Îşi făcu o cafea neagră. Sorbi câteva guri şi deschise un roman pe care îl tot amânase de foarte multă vreme, şi se întreba de ce scena în care se regăsea ca personaj central îi este atât de familiară.

Anunțuri

6 responses to “Deja-vù

  1. „“dacă vrei să te bucuri din plin de viaţă trebuie să te trezeşti devreme” – îmi propun asta de foarte multe ori. Nu reuşesc… Interesant personajul de pe Galapagos…

  2. Poate că de-aia şi muncea atât de mult, pentru că în ziua următoare uita totul şi o lua de la capăt, ca şi cu romanul! 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s