Daily Archives: aprilie 9, 2010

Biblioteca „Adevarul”

Precum în unele reportaje pe care le-am văzut la televizor, sunt unul dintre aceia care şi-a cumpărat (mai degrabă aş spune că mi-am făcut singur) o bibliotecă special pentru a adăposti volumele apărute în colecţia „Adevărul„. Chiar dacă unele deja le citisem, dar nu am avut bani ca să le cumpăr la vremea respectivă, chiar dacă unele tânjesc să le cumpăr de foarte mult timp şi să le citesc dar nu am avut prilejul sau dacă pe unele nu aş fi dat nicioadată banii, acum, după ce am cumpărat volum după volum, toate mi se par la fel de valoroase.

Dacă stau să mă gândesc bine, după un calcul scurt îmi reiese că doar prin această acţiune am investit în cultură până acum 1000 de ron, nu e deloc o sumă neglijabilă gândindu-ne la ce alte ispite încearcă consumatorul român. 

Salut această iniţiativă pe care ţin să o laud pe blogul meu dedicându-i acest articol. M-au bucurat îndeosebi romane precum „Procesul” lui Kafka, carte pe care am citit-o în liceu şi pe care am dorit mult să o am încă de pe atunci ca să o recitesc atunci când mă regăsesc în viaţa de zi cu zi într-un absurd negru ca în universul kafkian. La fel ca în cazul lui Kafka, s-a întâmplat şi cu „Decameronul” lui Bocaccio (în isteria orgasmică a societăţii moderne)  şi „Enigma Otiliei” a lui G. Călinescu, încercat pe atunci şi întotdeauna de vise umede adolescentine chiar dacă acum sunt doar simbolice. M-am bucurat mult să descopăr volume pline de valoare precum „Pisica” şi „Casa de pe canal” a lui George Simenon, romane despre care nu cunoşteam nimic şi care m-au surprins într-un mod foarte plăcut. Acum citesc cu sufletul la gură „Agonie şi extaz” a lui Iriving Stone, primul volum l-am devorat deja, cel de-al doilea încă nu mi-a ajuns pe mână. Cartea lui Irving Stone e un roman document, o biografie romanţată a operei şi a destinului sinuos a măreţului Michelangelo (sunt fan înrăit Michelangelo, m-a făcut să-mi doresc să mă aplec mai atent spre artele plastice, astfel că a prins contur o nouă îndeletnicire în imaginaţia mea, desenul) Sunt cărţi, precum cele din epoca victoriană, pe care nu am răbdarea şi înzestrarea să le parcurg. Am încercat dar mi-e imposibil să le citesc cap-coadă, nu e genul meu.

Sunt cărţi pe care le deschid şi mă transportă în clipele copilăriei mele când am parcurs cu însufleţire, m-am dedicat trup şi suflet, „Winetou” de Karl May, „Robinson Crusoe” de Daniel Defoe şi ” Ultimul mohican” de James Fenimore Cooper,  „Singur pe lume” de Hector Malot şi „Ivanhoe” de Walter Scott.  

Sunt cărţi pe care doresc să le văd editate în această colecţie, cu precădere romanul meu preferat „Un veac de singurătate” de G.G. Marquez. Aş dori să vadă lumina tiparului reunite sub această colecţie şi „Ciuma” lui Camus şi „Cel mai iubit dintre pământeni” a lui Preda, şi de ce nu şi „Cartea junglei” de Rudyard Kipling.

Sunt multe cărţi pe care le-am citit, sunt multe cărţi pe care aş dori să le citesc, dar sunt şi multe cărţi pe care aş dori să le deţin, să le am aproape şi să le răsfoiesc pentru a mă teleporta din nou în pielea celui care a parcurs acele pagini cu ochii cei dintâi. Fac un apel, ca această colecţie să nu se sfârşească la volumul 100 ci să continue până la 365, adică să jungă la cifra de „o carte pe zi”.

Mulţumesc încă o dată trustului „Adevărul” pentru această iniţiativă de-a dreptul revigorantă pentru societatea românească, în general, şi pentru mine, în special.