Biblioteca „Adevarul”

Precum în unele reportaje pe care le-am văzut la televizor, sunt unul dintre aceia care şi-a cumpărat (mai degrabă aş spune că mi-am făcut singur) o bibliotecă special pentru a adăposti volumele apărute în colecţia „Adevărul„. Chiar dacă unele deja le citisem, dar nu am avut bani ca să le cumpăr la vremea respectivă, chiar dacă unele tânjesc să le cumpăr de foarte mult timp şi să le citesc dar nu am avut prilejul sau dacă pe unele nu aş fi dat nicioadată banii, acum, după ce am cumpărat volum după volum, toate mi se par la fel de valoroase.

Dacă stau să mă gândesc bine, după un calcul scurt îmi reiese că doar prin această acţiune am investit în cultură până acum 1000 de ron, nu e deloc o sumă neglijabilă gândindu-ne la ce alte ispite încearcă consumatorul român. 

Salut această iniţiativă pe care ţin să o laud pe blogul meu dedicându-i acest articol. M-au bucurat îndeosebi romane precum „Procesul” lui Kafka, carte pe care am citit-o în liceu şi pe care am dorit mult să o am încă de pe atunci ca să o recitesc atunci când mă regăsesc în viaţa de zi cu zi într-un absurd negru ca în universul kafkian. La fel ca în cazul lui Kafka, s-a întâmplat şi cu „Decameronul” lui Bocaccio (în isteria orgasmică a societăţii moderne)  şi „Enigma Otiliei” a lui G. Călinescu, încercat pe atunci şi întotdeauna de vise umede adolescentine chiar dacă acum sunt doar simbolice. M-am bucurat mult să descopăr volume pline de valoare precum „Pisica” şi „Casa de pe canal” a lui George Simenon, romane despre care nu cunoşteam nimic şi care m-au surprins într-un mod foarte plăcut. Acum citesc cu sufletul la gură „Agonie şi extaz” a lui Iriving Stone, primul volum l-am devorat deja, cel de-al doilea încă nu mi-a ajuns pe mână. Cartea lui Irving Stone e un roman document, o biografie romanţată a operei şi a destinului sinuos a măreţului Michelangelo (sunt fan înrăit Michelangelo, m-a făcut să-mi doresc să mă aplec mai atent spre artele plastice, astfel că a prins contur o nouă îndeletnicire în imaginaţia mea, desenul) Sunt cărţi, precum cele din epoca victoriană, pe care nu am răbdarea şi înzestrarea să le parcurg. Am încercat dar mi-e imposibil să le citesc cap-coadă, nu e genul meu.

Sunt cărţi pe care le deschid şi mă transportă în clipele copilăriei mele când am parcurs cu însufleţire, m-am dedicat trup şi suflet, „Winetou” de Karl May, „Robinson Crusoe” de Daniel Defoe şi ” Ultimul mohican” de James Fenimore Cooper,  „Singur pe lume” de Hector Malot şi „Ivanhoe” de Walter Scott.  

Sunt cărţi pe care doresc să le văd editate în această colecţie, cu precădere romanul meu preferat „Un veac de singurătate” de G.G. Marquez. Aş dori să vadă lumina tiparului reunite sub această colecţie şi „Ciuma” lui Camus şi „Cel mai iubit dintre pământeni” a lui Preda, şi de ce nu şi „Cartea junglei” de Rudyard Kipling.

Sunt multe cărţi pe care le-am citit, sunt multe cărţi pe care aş dori să le citesc, dar sunt şi multe cărţi pe care aş dori să le deţin, să le am aproape şi să le răsfoiesc pentru a mă teleporta din nou în pielea celui care a parcurs acele pagini cu ochii cei dintâi. Fac un apel, ca această colecţie să nu se sfârşească la volumul 100 ci să continue până la 365, adică să jungă la cifra de „o carte pe zi”.

Mulţumesc încă o dată trustului „Adevărul” pentru această iniţiativă de-a dreptul revigorantă pentru societatea românească, în general, şi pentru mine, în special.

Anunțuri

5 responses to “Biblioteca „Adevarul”

  1. Şi eu salut iniţiativa lor.
    Cineva făcea mişto de un amic care are întreaga colecţie de până acum, punând sub semnul întrebării dacă le şi citeşte sau doar le cumpără.
    I-am spus că şi simplul fapt de a le deţine e un act de cultură. Putea da banii pe orice altceva… Avându-le în bibliotecă, nu ştii când îţi vine cheful sau simţi nevoia să le citeşti sau măcar să le răsfoieşti. Oricum, e mai bine decât să te uiţi la Ţociu şi Palade, Divertis, mondenii şi altele de aceeaşi factură.

    • prima conditie pentru a accede la cultura este aceea de a sacrifica ceva in schimb. fie timp, fie bani, fie dragoste, fie distractie, acum fiecare stie ce-i face mai bine. hrana spirituala e si ea contra cost, un om care se inconjoara de cultura inseamna ca doreste sa faca parte din ea, poate nu toti avem abilitatea de a scrie, de a ne exprima in scris la fel de bine, poate nu toti am dobandit rabdarea si intelegerea de a parcurge un roman dar asta nu ne face cu nimic mai profani decat altii in ceea ce priveste dorinta de frumos. un popor care nu investeste in cultura este cel mai sarac popor de pe Terra, caci este nu numai sarac din punct de vedere financiar, dar este sarac cu „duhul”, un astfel de popor este întinat spiritual.

  2. Salut, Mika !
    Sunt destui cei care îşi doresc să citească şi să deţină sau viceversa, colecţia celor de la Adevărul….Mi-aş fi dorit şi eu să pot procura, pentru lectură în primul rând, întreaga colecţie a Adevărului. Nu am reuşit să-mi cumpăr decât patru volume, evident datorită lipsurilor şi salariului de mizerie (de ex. în Februarie am avut 540 ron, bani în mână !, în Martie 600 ron, ca să dau doar doua exemple). E un adevăr : Criza a blocat sau a frânat accesul foarte multor români la carte, ceea ce înseamnă cultură şi educaţie !Eu personal am reuşit, nu fără eforturi, să rămân abonat la Internet, deci la cultura promovată online, ceea ce nu e puţin lucru, în condiţiile date !
    Numai bine !

    • Radu, eu nu pentru a ma falosi iti spun ca am toata colectia fara vreo doua volume de inceput, cum este „Ion” de Liviu Rebreanu la care s-au infipt toti pe atunci cu acelasi scop de a aduna intreaga colectie dar s-au pierdut pe drum fie ca nu au avut ambitie , fie ca nu au avut mijloace precum este cazul tau. pentru mine nu a fost tocmai un sacrificiu trebuie sa recunosc, dar au fost momente in viata mea cand am renuntat la altele mai „lumesti” pentru o carte, pentru un manual, si acum daca ar fi sa aleg intre o pereche de pantofi de oricare firma renumita si o cutie de carti vechi, prafuite, as alege fara ezitare cartile. unele dintre volume sunt prost traduse sau prost asternute in pagina, cu greseli de ortografie, dar important e textul pe de-a intregul nu neaparat forma, la pretul asta nici nu poti sa ceri prea multe. am o intreaga biblioteca virtuala cu romane culese de pe net, dar forma clasica isi pastreaza valoarea originala. una peste alta sa spunem asa, colectia e valoroasa.

  3. Daca iti lipsesc carti din colectiile Adevarul (100 de carti, National Geographic, Mari muzee ale lumii, Pictori de geniu, Prima mea enciclopedie, Jules Verne, revista Rahan sau Colectia de lux) trimite un mail la jo_rock_star@yahoo.co.uk cu ce carti vrei, impreuna cu adresa la care le vrei livrate, si le vei primi in MAXIM 5 zile lucratoare de la efectuarea comenzii. Plata se face prin mandat postal sau factura fiscala.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s