I wanna be a bilionaire… so freakin’ bad

Am auzit melodia asta cu câteva săptămâni în urmă, şi de atunci o fredonez în continuu. Se mulează perfect pe gândurile mele din ultimii, să zicem,  7 – 10 ani, cam aşa. Nu că aş dori să fiu un om puternic, dar mi-aş dori să fiu bogat doar ca să-mi pot permite orice şi mai ales ca să pot face ceea ce-mi place cu adevărat, să scriu, să scriu fără nici un stres şi să citesc, să citesc într-una despre orice, oriunde şi oricând.

Aş dori să trăiesc viaţa care o am acum, nu aş schimba mare lucru la ea, poate doar locuinţa, nu că mi-ar trebui una mai luxoasă sau mai extravagantă, doar că aş dori să am o cameră doar a mea, atât. Aş dori un refugiu al meu, unde să stau să visez liniştit la toate cele ce-s pe lume şi la multe altele.  Nu cred să existe o putere mai mare pe lume  a vreunui om să ştie că poate cumpăra orice, dar să realizeze că nu-i trebuie, că nu-i este de folos. Închipuiţi-vă o clipă, să poţi avea orice pe lume, dar să te mulţumeşti cu puţin, nu e asta o împăcare sufletească de neegalat?

Important e că aş scăpa de griji, astea mă rod dinăuntru afară, astea nu-mi dau pace. Ştiu, împăcarea de sine se poate obţine şi altfel, te poţi realiza pe alte planuri, dar grija zilei de mâine e o ameninţare mult prea tiranică pentru a putea trece peste ea aşa de uşor doar gândindu-te că ai o familie frumoasă, că ai scris o carte, că ai plantat un pom sau amintirea unei banale plimbări prin parc cu cel mai bun prieten al tău, un labrador de doi ani care îi place la nebunie să se tăvălească în groapa de nisip deşi pe tine te scoate din minţi ştiind că-şi va scutura blana pe persanul din sufragerie.  

Cunoaşteţi şi voi prea bine sentimentul acela care ne turmentează mereu gândurile, care ne chinuie până în străfunduri, ne dă coşmaruri, ne alienează de cei dragi, apăsarea care ne înveninează conştiinţa că mereu e nevoie de ceva, mereu apare ceva care necesită o cheltuială, BANI, BANI toată lumea îţi cere bani. Mereu trebuie bani fie pentru aia, fie pentru aialaltă, abia ţi-ai luat salariul şi nu ştii pe ce s-a dus. Fie s-a stricat maşina, fie a venit factura de gaz sau electrica, te somează banca pentru neplata ratelor, vine iarna şi trebuie să-i iei ghetuţe lu’ ăla micu’, nu ţi-ai plătit abonamentul şi ai primit un sms prin care eşti anunţat că îţi închid telefonul, trebuie să pui murăturile şi să faci zagusca, cauţi oferte la cauciucuri de iarnă, parbrizol şi antigel,   card-ul de credit e gol şi trebuie să achiţi suma minină de plată, soţia trebuie să-ţi facă nu ştiu ce analize, eşti răcit cobză şi trebuie să-ţi scoţi reţeta de la farmacie, euroii din dulap s-au dus (dacă ai avut vreodată) şi  ai văzut O CARTE pe care ai vrea s-o cumperi de vreo două săptămâni(asta te roade cel mai tare), ai rămas fără loc de muncă şi vine Crăciunul (cine dracu’ te-o mai angaja că toţi se gândesc la sarmale, la cozonaci cu nucă şi la răcituri).
Ce ar fi ca toate grijile tale să dispară ca prin minune, să poţi să dai pur şi simplu cu buretele peste datorii, taxe, cheltuieli, abonamente, rate? Stai şi te întrebi oare asta este viaţa? Asta înseamnă să trăieşti, să  petreci o treime din viaţă dând cu sapa ca statul să-ţi ia un sfert din muncă şi să-ţi spună că vârsta de pensionare e de 65 de ani? Poate că nu m-ar deranja să muncesc chiar şi până la 75 de ani dacă aş şti că experienţa acumulată, cunoştinţele dobândite şi puterea de decizie cizelată de-a lungul anilor sunt apreciate de către cineva, oricine, cu oricât, deci ar valora ceva în societatea asta. Îţi spui că problemele peste care ai reuşit să treci o dată, de două ori, de trei ori ş.a.m.d, că investiţiile făcute acum  în studii, în copilul pe care-l creşti, în casa în care locuieşti, în maşina pe care o conduci, vor da într-o bună zi rezultate, şi odată cu trecerea timpului te întrebi tot mai flegamtic şi mai plin de stupoare când vine ziua aceea… Şi mori încet, spiritual, realizând că pentru tine ZIUA CEA MARE nu va veni niciodată.
PS:  Trebuie să ne mulţumim cu micile plăceri ale vieţii… Care v-aţi lăsat de fumat?
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s