Am amuţit

Am amuţit cu toţii… Ei au grăit, noi am amuţit. Ne-au îngenuncheat, chiar dacă mai sunt încă din aceia care trâmbiţează spectacolul hâd al pierzaniei. Sunt neputincios, de parcă sleit de puteri în faţa mârşăviei lor nu pot altceva decât să-mi ling rănile în tăcere.

Au dat şi cel din urmă verdict, au condamnat şi pruncii la destinul nostru fatal. Noi am fost sacrificaţi de când ne ştim, ni s-a spus „generaţia de sacrificiu”, de parcă ne-ar fi răstignit încă din născare condamnându-ne să ducem crucea grea a capitalismului de cumetrie. Nu mai e decât tăcere, tăcere goală, străină, haină, perversă. Strângem din dinţi şi ne amăgim de un mîine în care  vom supravieţui cu ajutorul unui Dumnezeu milostiv, cu gândul că am trecut prin clipe mai rele de atât.

Nu mi-e de ajuns să cred că poate mâine ne va fi mai bine, m-am săturat de atâtea promisiuni deşarte. M-am săturat de un mâine care nu mai vine, vreau chiar de azi să-mi fie mai bine.

4 responses to “Am amuţit

  1. Si eu m-am saturat sa amutim noi… As vrea sa le piara lor glasul. Pentru totdeauna. Si asa-i! La romani, nu se mai cheama SPERANTA, se numeste AMAGIRE!

  2. M-am săturat de un mâine care nu mai vine, vreau chiar de azi să-mi fie mai bine.”
    Tu spuneai parca, draga tizule, de faptul ca asteptand firimitura din mana cuiva ne inselam singuri… Daca chiar vrei, stii, sunt porti inca nestiute si nebatute, asa ca sunt inca nedeschise. Sunt feluri de a face tu, in loc sa astepti. Sunt ingradiri, dar parca mai antrenati ca noi in materie de ingradire in acea vreme ce pare departe dar inca o stim cativa, mai antrenati zic, decat romanii, nu prea se gasesc. Romanul asa a facut, de prin ’70 pana incoace. A facut din rahat bici. De a uimit pe unii si altii, prin cele tari straine… Nu ma refer la hotii de acum, ci la cinstitii care au trecut afara, unii sub gloante chiar, inainte de ’89. Nu caut sa ma hranesc din trecut, nu am cum, dar stiu ca se poate. Se poate orice, mai ales daca nu stai cu mana intinsa. Daca vrei cu adevarat… OK, uite, chiar se poate face, concret, ceva. Daca vrei cu adevarat… sa iesi din plans, sa treci la fapte. Asta tine de firecare, nu de altii. Dar astea le stii deja. Pentru „detalii’ putem conversa pe mail (apare la mine in profil). Stai linisiti, nu propun vreun business :))
    Doar o forma de „scoatere”. :)))))

  3. Vai de mama noastra, aia-i! Cat i-o mai rabda pamantul ca poporul vad ca inca-i mai rabda!

  4. Pingback: Forever young – prima parte «

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s