Vorbe de anu’ ăsta

Aveam de gând să scriu despre altceva, dar nu pot să nu vorbesc despre cuvintele pe care le-am auzit cu precădere repetându-se  de când o început anu’ ca într-un catren frenetic: ba căcat, ba moarte. De când a început anul nu aud altceva decât : „mai vine moartea să-l ia” şi „anu’ ăsta o să fie mai de căcat că anu’ trecut”.

Mă întreb de ce noi ca popor suntem aşa de atraşi de macabru şi de dezgust, tocmai ce vroiam să-mi propun o temă din-aia anostă rău pentru minţile înghesuite cum este de exemplu „Moştenirea românească sau ce moştenire culturală am primit de la părinţii noştri”, apoi m-am răzgândit şi am vrut să scriu despre „moartea” asta care-i în gura tuturor, afurisit cuvânt, blestemăţia asta de vorbă e mai vulgară decât orice înjurătură şi mă-ntoarce înapoi cu gândul când cu ceva vreme în urmă mă întrebam „Cât valorează viaţa în România?”

N-am vrut să scriu separat numai despre „căcat”, mi se părea prea abstract, nu găseam un alt context decât zicându-vă de ştirea aia în care un ameţit a aruncat la gunoi un bilet de 9 milioane de euro, dar l-a găsit, ăsta chiar a mâncat căcat cu polinicul când era mic, şi ca să vezi chestie cum trage norocul tot la căcat. Oare era tot câştigător biletu’ ăla dacă ar fi stat cuminte pe servanta din sufragerie? Eu cred că faptul că se afla într-o grămadă de căcat, e motivul că a fost biletul câştigător.

De fapt despre ce vroiam să vă spun astă seară ca să nu pară că bat câmpii aiurea şi să mă acuze unii şi alţii că aş fi irelevant. Anu’ ăsta chiar sunt în căcat până în gât, depind de soartă ca nicicând altcândva şi atunci când depinzi de soartă e bine să te bazezi pe noroc şi numai pe noroc că altă salvare n-ai.

N-am vrut să scriu numai despre „moarte”, ar fi fost prea funebru, aşa ca după anul nou, în plină depresie de după sărbători. Mi se pare îngrozitor că unii vorbesc la liber de moarte şi ea pândeşte de după colţ. Eu aş cenzura cuvântul ăsta „moarte”, mi se pare mai revoltător decât orice lăbăreală scoasă pe gură.

Mă rog… sper ca EL să mă asculte. Cum zicea Bacalbaşa azi dimineaţă la televizor după ce tipa aia de i-o căzut tencuiala de la bloc în cap şi-a revenit din comă: „Omul propune, Domnul dispune”. Cred că s-a reprofilat Bacalbaşa, de când îl dau pe toate posturile de televiziune, a cules şi el ceva snoave şi zicători de prin popor ca să nu mai dea informaţia aşa fad, cu contuzii cranio-cerebrale şi alte căcăreze de-astea doftoriceşti, pe sistemul bate şeaua ca să priceapă iapa sau boul, viţelul cau capra şi cine ştie ce alte orătănii mai sunt prin ograda românească.

Ok,  am aberat destul, hai pa, noapte bună!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s