GenEtiX

După cum anunţă Descoperă.ro nu va mai trece mult până când harta genomului uman va fi disponibilă la scara largă, cam prin 2020 dacă nu cumva mai devreme, în funcţie de interesul  tot mai crescut de care se va bucura această nouă descoperire a ştiinţei moderne, la fel cum s-a întâmplat şi cu recoltarea celulelor stem din placentă şi din cordonul ombilical la naştere. Dar hai să o luăm invers, de la cap la coadă ca să înţelegeţi cât de cât ceva din cele ce scriu eu aici.

Prin 1956 doi cercetatori J.H. Tjio si A. Levan au descoperit ca in celulele somatice umane exista 46 de cromozomi (2n=46) din care 44 sunt cromozomi „autozomi” și doi sunt „heterozomi” (sexuali) notați cu XX la femeie, și XY la bărbat cam asta ştim de la ora de Antomie de prin generală şi care aţi frecventat orele de Genetică de prin liceu.

Câţiva ani mai încoace, cam 40 mai exact,  s-a născut Dolly  la 5 iulie 1996, primul mamifer clonat din istoria omenirii, originară din Scoţia. Nu mult ne-a trebuit să ne punem o problemă de etică, dacă sau dacă nu este bine să ne jucăm de-a Dumnezeu.

Unii spuneau că un astfel de mamifer obţinut prin clonare se naşte direct cu celule îmbătrânite, alţii spuneau că o astfel de geneză, o linie genetică abstrasă de realitatea fecundării şi dedicată procreeării pe cale artificială prin procedeul de transfer nuclear ar duce în cele din urmă la denaturarea, degradarea celulei.  Dar acesta era doar fondul problemei pentru că majoritatea se gândeau cu înfrigurare că în curând s-ar putea realiza pepinării umane pentru recoltarea de organe. Cui nu i-ar trebui din când în când un rinichi sau un ficat de schimb, ca să nu mai zic de o inimă nouă?!  Bineînţeles, de acest beneficiu suprem ar fi fost privilegiaţi doar unii reprezentanţi  ai societăţii, şi anume cei înstăriţi precum în filmul „Insula„, pe care vă invit să-l urmăriţi dacă nu l-aţi văzut deja.

Ok, să revenim la oile noastre :). Aşa cum se afirmă în articolul de pe Desoperă.ro, Doctorul Flatley afirmă că:

diminuarea costurilor tehnologiei capabile sa descifreze structura ADN-ului uman va permite raspandirea sa la scara larga si va produce o revolutie in domeniul medical. Cunoasterea codului genetic al individului va permite prediagnosticarea si prevenirea diferitelor afectiuni ereditare, precum diabetul, cancerul sau afectiunile cardiace. Serviciile de genotipizare, care examineaza aproximativ doua milioane din totalul de sase miliarde de caractere din ADN, pentru descoperirea indiciilor unor boli, sunt deja disponibile pentru consumatori, contra sumei de aproximativ 800 euro. De asemenea, acestia isi pot cartografia intregul genom pentru aproximativ 80.000 euro. Illumnia se pregateste sa lanseze un serviciu de citire integrala a genomului mult mai ieftin, in aproximativ doi ani. Acesta a inceput deja sa se bucure de consimtamantul primilor sai consumatori, care vor plati probabil intre 8.000 si 16.000 euro pentru aceasta operatiune. De asemenea, Dr. Flatley a declarat, pentru publicatia The Times, ca secventa unui genon ar trebui sa fie disponibila pentru mai putin de 800 euro in aproximativ trei sau patru ani.

Acum hai să vedem un studiu de caz, Cheryl Dinges (29 de ani), conform National Geografic este  specializată în jiu-jitsu, sergent în armată, atestată la nivelul 2 de luptă. Nimic special până acum, doar că femeia aceasta s-a străduit mult să ajungă unde este, şi ce mai este interesant la ea, este faptul că suferă de o boală genetică pentru că provine dintr-o familie ce poartă gena Fatal Familial Insomania, principalul simptom e incapacitatea de a dormi. Incapacitate care odată declanşată va duce în cele din urmă la deces. Conform sursei citate, mai întâi dispare capacitatea de a a aţipi, după acea de a dormi o noapte întreagă, după care dispare repetat nevoia naturală de a dormi şi în consecinţă pacientul nu mai poate dormi deloc, urmând decesul în mai puţin de un an de la declanşarea bolii.

  Dinges a refuzat să fie testată pentru depistarea genei pentru că  „Mi-a fost teamă că, dacă aş fi ştiut că sufăr de asta, nu m-aş fi străduit atât de mult în viaţă, aş fi renunţat.“ Iată marea întrebare care survine în urma acestui articol kilometric. Dacă toţi vom cunoaşte încă de la naştere bolile de care am putea suferi, dacă am putea să prevedem suferinţa la care vom fi supuşi într-o bună zi, dacă vom şti că o boală fatală fără leac la momentul respectiv ne va măcina pur şi simplu, oare am renunţa la viaţă de la bun început? Dacă am şti că vom face cancer cu siguranţă la un moment dat al vieţii noastre şi zilele ne vor fi curmate înainte de vreme, ne-am mai strădui să devenim ceea ce suntem? Sau mai grav, am putea oare să hotărâm cine să trăiască şi cine nu? Ştiind că fătul e ameninţat de o boală incurabilă care va surveni peste câţiva ani de la naştere, am lua hotărârea să-l condamnăm la moarte?  Ne-am descotorosi fără scrupule de exemplarele umane care nu întrunesc standardele de „eficienţă” vitală? 

Ne jucăm de-a Dumnezeu, dar oare zarurile destinului sunt în mâinile noastre?

Anunțuri

One response to “GenEtiX

  1. Pingback: Fotografia (foto)grafiei unei clipe « GENUNCHIUL LUMII

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s