Daily Archives: februarie 11, 2011

Baba-oarba

Se povesteşte că într-un cătun uitat de lume, la marginea pădurii, se afla o casă dărăpănată unde locuia o bătrână care avea vreo patru-cinci pisici şi vreo trei câini. Nu se ştia cum ajunsese baba pe meleagurile acelea. Sătenii spuneau că o ştiau prin împrejurimile acelea de mai bine de  zece ani dar că ea nu se aventurase niciodată prea departe de casă de când se stabili acolo, iar când se apropia cineva de bordeiul ei se ascundea repede înăuntru şi se baricada fără să iasă până când străinii nu plecau.

Se mai spunea că baba ar fi avut atâtea pisici şi atâţia câini pentru că se hrănea cu lighioanele acestea, ba le hrănea şi pe ele din carnea semenelor sale. Se zvonise că baba nu vedea deloc, era complet oarbă, dar unul dintre ochi era de un albastru nemaivăzut acoperit de o pieliţă transparentă şi cu care reuşea să vadă în sufletul oamenilor.

Cică baba s-ar fi născut oarbă şi încă de pe când era copilă le spunea părinţilor lucruri despre vecinii şi prietenii lor pe care nimeni nu putea să le ştie. Lucruri ascunse, taine bine ferecate, potlogării dintre cele mai perverse despre care numai proprietarii de drept a acelor gânduri trebuiau să ştie şi nimeni altcineva.

Şi se duse vorba din sat în sat că Copila-cu-ochiul-fermecat avea darul să vadă în suflet, să le citească oamenilor şi cele mai neştiute dintre taine şi astfel să le prezică destinul pe care sulfetul îl ţine secret în adâncurile sale. Şi se prezentară în faţa ei pentru a vedea minunea şi a-şi afla secretele ca mai apoi să-şi spăşească păcatele în căutarea unui destin mai bun, lume felurită, dame şi curtezani, preoţi desfrânaţi, cucoane ignorante şi gentilomi blazaţi, ţărani răsculaţi şi boieri disperaţi.

Dar sufletul are ferecate într-însul nu numai lucruri frumoase, ci mai ales toate urâţenile şi hidoşenile pământului, lucruri de care oamenii se tem şi pe care nu le rostesc pe nume de frică să nu le scoată la lumină cumva din mintea lor astfel ca restul să creadă despre ei că sunt eretici sau nebuni-de-legat de-a dreptul şi aşa să-i spânzure pe loc. Şi Copila-cu-ochiul-fermecat la toţi le citea pe îndelete şi toţi se minunau şi se îngrozeau deopotrivă de grozăvia gândurilor lor şi de tumultul destinului şi de curba ascendentă sau descendenă pe care o vor cunoaşte.

Copila-cu-ochiul-fermecat când se prezenta vreunul la citire, îl pironea cu ochiul acela pe de-o parte fermecat pe de alta blestemat. Şi Copila le vedea capul apropiindu-se, făcându-se tot mai mare şi pupila se dilata până ce prindea forma unei porţi circulare cât să se strecoare ea dinlăuntrul păcătosului din faţa ei.

Văzu domniţe vestite pentru frumuseţea lor care le plăcea să-şi miroasă degetele după ce se scărpinau prin locurile cele mai strâmte şi mai ascunse ale trupului lor care se vor destrăbăla o viaţă pe la curţile cele mai vestite ale conţilor şi prinţilor de soi şi cărora le prezise că vor muri de sifilis sau de holeră.

Văzu domni eleganţi care se biciuiau prin pivniţe cu codorâşti de piele sau nuiele de alun care vor aduce mari învăţături pe lume dar din care multe dintre ele vor urma legile lui Satan distrugând mai mult minunile pământului decât să aducă fericire şi bunăstare.

Văzu ţărani care ştiind că nu pot hrăni încă o gură îşi aruncaseră plozii abia născuţi în puţuri părăsite dar care vor muri la bătrâneţi singuri, săraci şi în mizerie. Mai văzu boieri care în lăcomia lor pierduseră totul la jocuri de cărţi sau de zaruri şi care-şi luaseră câmpii din cauza asta, care nu mai aveau nici un leac, văzu desfrâul şi preacurvia, şi chipul lui Satan i se arătă într-o zi în sufletul unui preot posedat.

Copila ştia acum despre multe lucruri, dar nimic nu părea că o impresionează. Până într-o zi când dinaintea ei se înfăţişă însuşi Regele acelui ţinut care aflase despre Copila-cu-ochiul-fermecat şi despre darul ei de a prezice destinul ce se ascunde în sufletul fiecăruia. Regele o rugă să-i citească sufletul şi ca prin aceasta să-i prezică şi lui destinul ce avea să urmeze. Copila îl pironi pe dată cu ochiul acela bolnăvicios şi în acelaşi timp de un albastru strălucitor. Îi spuse Regelui că-i este lehamite de jocuri de curte şi curtezane şi se simte ca un leu în cuşcă, că ar vrea mai multă putere şi că pentru asta va declara război tuturor vecinilor săi, după care va urma o molimă şi nici măcar un sfert din regatul lui nu va supravieţui în urma măcelului pe care-l vor aduce războiul şi după aceea năpasta tifosului. Şi Regele o alungase din regatul său pentru asemenea nerozii cum le spuse el vorbelor sale. Şi Copila fugi pe dată căci în ochii lui îşi văzu şi destinul propriu. Ştia că dacă va rămâne în regatul acesta va fi şi ea răpusă fie de război, fie de molima ce aveau să se abată asupra lor.

Copila îşi dădu seama că zicând cu glas tare acele dorinţe lăuntrice ale Regelui ei vor duce la îndeplinirea lor, Copila-cu-ochiul-fermecat îşi dădu seama că răscolind gândurile cele mai negre ale Regelui şi a orişicui, spunându-i-le cu voce tare nu făcea decât să întărească dorinţa arzătoare de făptuire a acelor fapte ce zăceau înlîuntrul  fiecăruia molcome, liniştite până să le tulbure ea. De atunci se hotărî să nu mai vadă ţipenie de om în preajma ei.

Unele lucruri nu ar trebui spuse niciodată, nu pentru că ar fi o neghiobie dar pentru că ele trebuie să rămână ascunse, îşi spuse ea cu amărăciune în gând pentru că darul ei era de fapt un blestem.

Orgasm.Sex regarding taste

Regarding taste, sex for women is chocolate, for men is wine!

În ceea ce priveşte gustul, sexul pentru femei înseamnă ciocolată, pentru bărbaţi vin, cu alte cuvinte.

V-aţi întrebat vreodată ce ar putea însemna orgasmul. Cum l-aţi descrie? Cum îl simţiţi?

Plecând de la premiza mai sus amintită, am putea spune că pentru femei sexul înseamnă ciocolată. Ciocolata se savurează, e o senzaţie prelungită a papilelor gustative. Pentru majoritatea femeilor e un mod unic de a savura o ciocolată, unele iau muşcături mari din tableta magică şi o mestecă între dinţi, lacom, agresiv, hulpav. Altele iau o înghiţitură mică şi o lasă să se topească în salivă, încercând să se bucure cât mai mult de bucata de ciocolată pe care o au în mână. Deci sexul e o stare excitabilă dar şi puţin autoindusă. Orgasmul, încântarea sublimă, nu e neapărat un punct critic, dar mai degrabă e o plăcere care se întinde pe mai multe etape şi o perioadă mai lungă de timp. Plăcerea finală e la sfârşit când au terminat de înfulecat toată tableta când toată acea dilatare a sentimentelor, acea diluare a esenţei, le covârşeşte simţirea. Dorinţa femeii vine din sfera sentimentelor, din subconştient, din înlănţuirea amintirilor, a melancoliei, cu experienţa de moment, relaţia organismului propriu cu toate elementele ce o înconjoară.

Pentru bărbat sexul e vin, deci sexul nu e neapărat o stare autoindusă, încântarea, plăcerea, delirul trebuie să aibă efecte vizibile exterioare prin unelte, metode, tehnici cât mai concrete. Vinul se savurează, dar cel mai adesea se poate turna pe gât pentru a obţine efecte maxime în timp cât mai scurt. Sexul are scopuri dintre cele mai pragmatice: reproducere şi defulare. Bărbatul urmăreşte să-şi satisfacă nişte nevoi bazale, să-ţi alimenteze trupul şi mintea cu ceea ce are trebuinţă, ştie că înafara unui act sexual nu poate gândi şi nu poate acţiona corect.  Bărbatul urmăreşte să-şi suprime nişte porniri instinctuale de care nu e răspunzător, în sensul că nu-şi poate reprima corespunzător dorinţele pe plan conştient. Dorinţa bărbatului adesea vine din planul bazal al său, cel instinctiv, planul inconştient, sexul e ca o foame ce trebuie astâmpărată, aşadar oragasmul e ca o saţietate ce aduce după ea bunăstarea personală. Dorinţa la bărbat e ca un mesaj pe care mintea şi trupul i le trimit individului cu scopul de a menţine echilibrul interior şi tonusul fizic. Orgasmul e ca o stare de intensitate maximă la un moment dat, de saturare a necesităţii vitale, când procesul de „vindecare”interioară abia începe, de însănătoşire a trupului şi minţii, când rănile vechi se cicatrizează, foamea este astâmpărată şi deci trupul începe să extragă substanţele nutritive din alimentele ingerate. Orgasmul poate fi privit ca un senzor care se aprinde când rezervorul e plin.

Orgasmul în plan mistic poate fi privit ca o transă atavică de care doar omul e capabil, deci am putea spune că este o componentă a spiritului. De ce oare am fost înzestraţi cu această formă de percepţie sublimă? Orgasmul nu e un sentiment, e mai degrabă o senzaţie ca urmare a unui sentiment împărtăşit: iubirea. Orgasmul nu e aşa de complex precum un sentiment, are legături neuronale mult mai bazale decât orice snetiment, dar mai profunde. Orgasmul e o senzaţie care se datorează simţului extra-senzorial, nu degeaba sexul mai poate fi definit o chimie a partenerilor, o comunicare a sufletelor.

Planuri de viitor

În ceea ce priveşte planurile de viitor ale cuiva, oricăruia dintre noi, pot fi de mai multe feluri. Ele pot fi foarte bine cunostructive, deconstructive sau bine ori rău intenţionate, dar mai ales privind din spectrul credinţei în ziua de mâine planurile pot fi proiecţioniste sau prospectiviste.

Planurile proiecţioniste imaginează viitorul într-o structură mai mult dezirabilă decât realizabilă, ele nu iau în calcul foarte mult situaţia reală din prezent, nici nu o ignoră cu desăvârşire dar pur şi simplu individul crede în izbânda planurilor sale în ciuda oricărui obstacol. De obicei nu sunt meticulos gândite, iau în considerare doar aspectele „grosolane” ale predicitbilităţii general umane. Planurile proiecţioniste sunt pozitive în cazul celor fără de scăpare dintr-o situţie ajutându-i să le redea speranţa că într-o bună zi situaţia lor se va îmbunătăţi considerabil indiferent de condiţiile prezente. Aceste planuri sunt utilizate de cei cărora le place să fie adesea conduşi, ei cred cu tărie într-o divinitate supremă care ne conduc destinele, prezentul pentru ei nu există pentru că el se transformă în viitor chiar pe moment ce vorbim, trecutul există ca o melancolie, ca o adiere uşoară a unor experienţe trecute.

Planurile prospectiviste se bazezază în principal pe factorii prezenţi, includ o metodă riguroasă de gândire şi de predictibilitate a acţiunilor ce vor urma. Nu iau aproape deloc în considerare decât sub forma unei erori infime a norocului sau a hazardului. Ele sunt înlesnite întocmai şi nu-i dă prea mare liberate de mişcare celui care le operează, dar oferă o siguranţă a reuşitei mai mare decât cele proiecţioniste. Planurile prospectiviste au dezavantajul că dacă se face o singură mişcare greşită totul se prăbuşeşte ca într-un joc de domino. Aceste planuri sunt utilizate de cei cărora le place să călărească la propriu viaţa şi nu le place să fie conduşi, tot ce contează este prezentul şi numai prezentul şi nimic altceva pentru că viitorul nu există încă iar dacă te îngrijeşti de prezent nu are de ce să-ţi fie ruşine de trecut.

Bineînţeles, cel mai bun sfat este folosirea în paralel a celor două metode de planificare, pentru că nu-i bine nici să visezi cu ochii deschişi la gloria ta dar nici să-ţi pierzi speranţa la fiecare potincire în urmărirea planurilor tale măreţe.

De ar fi moartea…

Motto: „Cu cât Raiul iluzoriu e mai plăcut vederii, cu atât şarpele păcatului e mai veninos.”

De ar fi moartea doar sfârşitul zilelor noastre, dacă odată cu ea totul s-ar sfârşi pentru noi, atunci toţi mişeii, toţi potologarii, hoţii, mincinoşii, puturoşii şi-ar găsi izbăvirea odată cu lespedea ce le acoperă trupul neînsufleţit depus în groapă.

De-ar fi moartea doar un pod, o trecere către o altă viaţă şi apoi o altă viaţă, la nesfârşit, până când spiritul să cunoască iluminarea supremă şi astfel să dobândească nemurirea în Nirvana, atunci moartea ar fi privită asemenea sexului, un lucru la fel de banal precum acuplarea şi la fel de râvnit precum orgasmul.

De-ar fi moartea o transcendenţă mistică către o lume superioară în care eşti judecat pentru faptele tale pământeşti şi deci viaţa ar trebui preţuită îndiferent de cost, ai opta să trăieşti chiar şi fără demnitate, agăţându-te de orice fir de viaţă,  în ciuda faptului că existenţa ta nu mai are nici o menire iar fiinţa ta e denigrată până într-acolo încât să fi considerat mai josnic decât un vierme, mai murdar decât un porc.