Daily Archives: octombrie 7, 2012

Ce este Dumnezeu?

Dumenezu poate avea ca şi concept mai multe înţelesuri, poate fi în acelaşi timp o entitate Divină, poate fi o sumă a tuturor legilor fizicii sau poate fi înţeles ca un produs al forţelor naturii.

Dumnezeu ca entitate Divină este acel concept foarte complex definit de Cartea Sfântă sau Biblia, în care Dumnezeu e descris ca fiind atotputernic, atotateştiutor, cel care este pretutindeni şi nicăieri, etc. etc. deci o sumă de metafore, hiperbole şi mistificări din care nu prea înţelegem exact cum e dar ar cam trebui să ne temem de el sau cel puţin de judecata lui cea de pe urmă.  Nu prea ne lămureşte Biblia şi în speţă relegia cum sau ce este Dumnezeu, ni se dau nişte indicii destul de vagi şi care mai mult sporesc şi aşa conceptul acesta ambiguu. Am putea să suspectăm oarecum Bisercica de maşinaţiuni politice caracteristice oricărei organizaţii mari pentru a controla şi a deţine puterea asupra celor mulţi.

Dumnezeu ca sumă a legilor fizicii, un concept exprimat ştiinţific, cu şi prin metode şi mijloace riguroase, care nu lasă loc de interpretare, dar care nu reuşesc să explice toate fenomenele lumii. Aş întreba care tip de fizică îl explică cel mai bine pe Dumnezeu sau ce algoritm să folosim pentru a explica ordinea lumii, pentru că la început fizica s-a numit oarecum Ştiinţele naturii, apoi Newton a pus bazele fizicii gravitaţionale ca mai spre exitenţa prezentă să cunoaştem şi să explorăm fizica cunatică, un tip de ştiinţă care explică fenomenele universale destul de alambicat şi nesigur.

Dumnezeu ca produs al forţelor naturii în care concepte precum karma, reîncarnare şi legi precum Legea compensaţiei, Legea continuităţii fireşti, Legea entropiei sau a echilibrului dinamic şi Legea minimului necesar sau a coincidenţei providenţiale, par să explice multe dintre fenomenele existente astăzi dar care se bucură de dovezi prea puţine sau sunt dovedite mai mult empiric decât ştiinţific.

Dar Dumnezeu poate însemna în acelaşi timp Tatăl Ceresc, masă supra timp sau m/t şi karma, pentru că toate aceste concepte nu se contrazic ci mai degrabă se completează pentru a defini mai bine o noţiune atât de complexă încât nu poate fi cuprinsă de o singură minte.

Trebuie totuşi să fim de acord că Dumnezeu este o conştiinţă superioară, deci o Divinitate sau un Zeu, poate pentru că este o conştiinţă universală, aşa cum pe Pământ este şi se manifestă o conştiinţă globală ca sumă a tuturor conştiinţelor biologice terestre, şi universul întreg esste controlat şi manipulat într-o oarecare măsură de o conştiinţă universală.  Iar lucrarea unei astfel de conştiinţe universale nu poate fi înţeleasă decât cu ajutorul ştiinţelor, cu uneltele riguroase pe care le foloseşte ştiinţa, a explica un lucru nu înseamnă neapărat a-l descoperi, dar pentru a putea manipula materia ai nevoie de o bază serioasă de teorie. Şi atunci când ştiinţa prin mijloacele ei ezită şi astfel evită şi ignoră fenomene general observate, oamenii recurg la cunoaşterea empirică care nu are nevoie de alte dovezi decât de buna credinţă în speranţă, în optimism, noroc etc. fenomene general valabile inexplicabile din punct de vedere ştiinţific.

La sfârşit voi publica un citat de-al lui Albert Einstein cu care sunt foarte de acird:

În ianuarie 1936, o fetiţă pe nume Phyllis i-a scris lui Albert Einstein în numele clasei sale. Copila i-a pus următoarea întrebare fizicianului: “Oamenii de ştiinţă se roagă? Şi dacă da, pentru ce se roagă?”

Iată ce i-a răspuns Albert Einstein:

“24 ianuarie 1936

Dragă Phyllis,

Voi încerca să răspund la întrebarea pe care mi-ai pus-o cât de simplu pot. Iată răspunsul meu:

Oamenii de ştiinţă cred că orice fenomen, incluzând acţiunile omului, se datorează legilor naturii. De aceea, un om de ştiinţă nu poate inclina să creadă că evenimentele pot fi influenţate prin rugăciune, adică prin manifestarea supranaturală a unei dorinţe.

Dar cunoştinţele noastre despre aceste forţe sunt imperfecte şi convingerea că există un spirit atotputernic este un act de credinţă. Această convingere este răspândită în toată lumea, în ciuda descoperirilor recente făcute de oamenii de ştiinţă.

De asemenea, oricine este implicat în mod serios într-o activitate ştiinţifică se convinge că există un spirit în toate legile universului, unul care este net superior celui uman. În acest fel fel, ştiinţa conduce către un sentiment religios special, dar care este total diferit de religiozitatea unei persoane naive.

Cu salutări cordiale,

A. Einstein”

Sursa: antena3.ro